România și Polonia au acordat marți ajutoare de avarie masive sistemului energetic național al Ucrainei, care s-a confruntat cu o criză de aprovizionare, pe fondul consumului record determinat de caniculă, din cauza distrugerilor cauzate începând de toamna trecută de atacurile Rusiei unui număr mare de termocentrale și hidrocentrale.
Într-o notă a Direcției a II-a de contraspionaj economic a Securității din 6 decembrie 1989 se arăta că termocentralele pe cărbune, cu o pondere de 40% în totalul puterii instalate la nivel național, produceau în permanență cu circa 25% mai puțin decât era planificat prin decret aprobat de Ceaușescu, iar minusul de generare era compensat ″pe șest″ prin forțarea hidrocentralelor peste nivelul programat, cu riscul epuizării rezervelor din lacurile de acumulare.
Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.
Cancelarul german Olaf Scholz și prim-ministrul francez Elisabeth Borne au parafat vineri 'reîncălzirea' relațiilor între Berlin și Paris după săptămâni de tensiuni, cu un acord energetic menită să 'garanteze' aprovizionarea celor două țări, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se așteaptă la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, ca urmare a scumpirii galopante a electricității pe piețele angro, după ce anul trecut a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei.
Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut, după ce furnizorul de stat Energocom a notificat existența unui deficit de energie care nu este acoperit prin contracte comerciale de furnizare. Deficitul va crește de luni, de când centrala pe gaze de la Cuciurgani, din regiunea separatistă Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% din prezent, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.
Compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, care are nevoie de cantități semnificative de gaze naturale pentru pornirea, stabilizarea și susținerea arderii în focarele cazanelor sale de generare, în principal la cele de la Turceni, Ișalnița și Craiova II, este alimentat de luni de zile în regim de furnizare de ultimă instanță (FUI), nereușind să încheie nici un contract concurențial.
În ianuarie 2017, Guvernul a aprobat prin Hotărâre lista agenților economici cărora Transelectrica le-ar putea limita alimentarea cu curent electric în cazul apariției unor situații de criză gravă în sistemul energetic național, pentru protejarea consumatorilor casnici. Pe listă, care a fost făcută publică atunci, figurau cei mai mari consumatori de energie din economia românească, cum ar fi Donasid, Alro sau ArcelorMittal, precum și mari complexuri de clădiri de birouri, spații industriale și logistice.